Pana cand ma voi vindeca de tine – Corina Ozon [recenzie]

Dragostea în multele sale ipostaze, de la dragostea inocentă, până la cea interzisă și cea bolnăvicioasă... Dragostea a fost motorul vieții nostre din totdeauna și încă nu s-a demodat, dovadă fiind că ea înflorește chiar și în lumea virtuală, trecând de firewall și antivirus.

Inca o dorinta – Andres [recenzie]

Să crezi în „și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți” chiar dacă până acolo drumul este lung și presărat de greutăți. Căci, nu-i așa, viața nu este întotdeauna simplă și prima iubire nu este și ultima. Să crezi în iubire și după ce ai pierdut absolut totul, să poți să zâmbești și să funcționezi chiar și atunci când tot ce îți dorești este să te strecori sub o piatră și să fii uitat de toți. 

Lupii trecutului. Sofia – Natasa Alina Culea [recenzie]

O carte sfâșietoare, ce îți tulbură mintea și existența, ce naște sentimente contradictorii și îți lasă o senzație de cruzime în tot corpul. Lupii trecutului dau naștere unei ființe misterioase, sălbatice, uneori haotică sau instabilă, pe care doar iubirea necondiționată ar mai putea-o vindeca.

Nopți la Monaco – Natasa Alina Culea [recenzie]

Nopți la Monaco, de Natașa Alina Culea, este exact ceea ce aștept eu de la un autor român. O poveste (originală sau clasică) bine închegată, bine povestită, dar să simt românismul în ea, acel stil savuros de a povesti, acele personaje geniale, familiare, dar de care nu te vei putea niciodată plictisi, căci fac parte din noi, din ADN-ul nostru.

Fericirea imi scapa printre degete – Agnes Martin Lugand [recenzie]

Fericirea îmi scapă printre degete este un roman ușor, clișeic de la un capăt la altul, cu personaje plate, lipsite de viață și cu o acțiune fără un apogeu decent, previzibilă din primele 30 de pagini ale cărții. Cu alte cuvinte, dezamăgire totală.

Viata e usoara, nu-ti face griji – Agnes Martin-Lugand [recenzie]

Alegi o carte cu un titlu ce sugerează ceva facil. Dar drama Dianei este coșmarul oricărei femei, căci o găsim la câțiva ani după pierderea soțului și a fiicei într-un teribil accident. Încearcă să facă față sentimentului de vinovăție a supraviețuitorului, de a-și continua viață fără să simtă că își trădează soțul și fiica. 

Camasa lui – Augustina Siman [recenzie]

Această carte a venit la pachet cu De vorbă cu Emma, despre care am scris aici. Din păcate i-a împărtășit nu numai abalajul, ci și percepția mea. 

De vorba cu Emma – Vitali Cipileaga [recenzie]

De când am început acest blog mi-am pus în cap să scriu recenzii pentru toate cărțile pe care le citesc de acum încolo, chiar și pentru cărțile din trecut, când mai am timp. Eram (și încă mai sunt) hotărâtă să găsesc aspectele pozitive ale oricărei cărți, chiar dacă pe mine nu m-a cucerit în mod special. De această hotărâre am nevoie din plin pentru această recenzie. 

Ultima scrisoare de dragoste – Jojo Moyes [recenzie]

Din planul pentru luna iulie a făcut parte și Ultima scrisoare de dragoste (Last Letter from your Lover), de Jojo Moyes. Vă spun direct concluzia: mi-a făcut vacanța mai frumoasă. Un criteriu imbatabil, pentru mine.Ultima scrisoare de dragoste este un roman ce se desfășoară pe două planuri, aflate la 40 de ani distanță, dar care ajung să se întrepătrundă și să se rezolve unul pe celălalt, într-un mod nebănuit. 

Jojo Moyes – Un bărbat și o femeie [recenzie]

Lupta unei femei pentru a-și scoate familia la liman nu cunoaște limite sau oboseală și nimeni nu o poate face să renunțe.Când soțul tău este prea „fragil” pentru a-ți fi sprijin, descoperi o putere...