Drumurile amanților – Corina Ozon [recenzie]

Amanții sunt prieteni vechi de-ai mei. Primele două volume le-am luat că mi-a plăcut cum suna titlul, coperta era drăguță, autoare româncă, o editură care a publicat și alte titluri care mie mi-au plăcut… erau șanse mici de eșec, am calculat eu. Daaaaar, când am început să citesc prima carte, după vreo câteva pagini, am pus repede mâna pe telefon și am comandat și următoarele două volume, să nu cumva să termin și să nu am cu ce să continui. De la primele pagini îți dai seama dacă este dragoste la prima vedere sau nu este genul tău.

Poți citi seria la modul cel mai superficial, râzi cu lacrimi pe alocuri, te amuzi de situațiile create, de numele caragialești ale unor personaje și rămâi cu o bună dispoziție la sfârșit. Sau faci ca mine, citești cu frica în sân, tot printre lacrimi de râs, că te-ai putea regăsi în unele personaje. Cel mai tare mi-era frică de Teo și dacă veți citi seria, vă veți da seama că Teo este cel mai ușor să ajungi, mai ales după câțiva ani de căsnicie…

Vestea apariției celui de-al cincilea volum m-a luat prin surprindere, nu știam că este în plan, deși personajele mi-au rămas în minte de atunci. Ca să vă dați seama ce impact au avut asupra mea personajele, deși am terminat ultimul volum acum un an, am mai citit peste 60 de cărți între timp și eu nu țin minte numele persoanelor pe care le întâlnesc decât în mod excepțional, am început volumul 5 cu toate personajele în minte, cu istoricul lor. 

Bineînțeles, Drumurile amanților se citește la fel de repede ca precendentele, are aceeași doză nebună de umor, personajele vechi revin, ușor maturizate, iar altele noi vin să le completeze. Am constatat la ultimele pagini că mă dureau obrajii, căci stăteam de câteva ore cu un rânjet permanent pe față, în așteptarea deznodământului. Iar deznodământul este unul care ar putea să lase loc și pentru un al șaselea volum (?). 

Cati, Mircea și Teo formează un triunghi amoros ușor de intuit și anticipat. Mircea și Teo au fost căsătoriți, Cati era amanta. Mircea și Teo au divorțat, Cati s-a măritat (cu altul, nu Mircea, evident). Dar Mircea și Cati sunt în continuare împreună, deci Mircea este amantul acum. Sună amețitor? În realitate nu este. Toți trei sunt oamenii timpurilor noastre, cu probleme și dileme specifice societății în care trăim.  Știți că am o pasiune pentru personaje care exprimă românismul nostru, autentice vremurilor pe care le trăim. Ei bine, Corina Ozon este maestră în a le crea. Personajele Corinei Ozon îți par mereu foarte cunoscute, ca și cum sunt cei din grupul tău de prieteni, vecinii tăi, rudele tale. Și chiar dacă nu ai un anume Nelu printre apropiați, nu ai nici cea mai mică îndoială că el poate exista. Numele unor personaje secundare sunt de-a dreptul hilare, asemenea personajelor lui Caragiale, dar ele sunt la fel de veridice în descrierea lor. 

Ce îmi place cel mai mult la această serie? Felul în care autoarea ia situații (potențial) reale, le transpune cu umor în carte, dându-ți motive de introspecție și meditație, fără ca măcar să îți dai seama. Câteodată, mă trezesc că analizez o situație din perspectiva mai multor persoane implicate și zâmbesc, amintindu-mi cum se schimba perspectiva asupra aceluiași eveniment când era povestit de Mircea, sau când era povestit de Teo. 

Dacă vă tentează seria, aceasta este cea mai bună perioadă să o achiziționați, căci de Black Friday are un preț ridicol de mic și nu veți regreta. Iată ordinea volumelor din serie:

Zilele amanților

Nopțile amanților

Amanții 3.0

Divorțurile amanților

Drumurile amanților