Ghici care-i mincinosul – seria Helen Grace #4 – M.J. Arlidge [recenzie]

Un bărbat traversează drumul spre casă, copleșit de oboseală și de dorința de a se odihni. Aproape că simți nevoia de a te odihni alături de el. Dar de unde să știe că nu va mai avea niciodată posibilitatea de a se odihni și de a se bucura de casa și familia sa? Când singura problemă este ruta pe care să ajungă mai repede acasă, nici nu bănuiește infernul în care se află propria sa familie.

Doar când ajunge în preajma casei vede flăcările care i-au cuprins casa și el este neputincios… focul este prea mare pentru a putea urca la etaj, unde știe că se aflau soția și cei doi copii ai săi. Dintre ei, doar băiatul se salvează, căci sare de la etaj, rămând cu fracturi severe și o vinovăție profundă, căci i-a fost prea teamă să își caute mama și sora și a ales să sară.

În timp ce universul lui Thomas se preface în scrum, alte două incendii izbucnesc în Southampton. Pentru inspectoarea Helen Grace și pentru colegii ei este evident că acestea nu sunt niște evenimente izolate, accidente nefericite. Oricât de ascunsă este legătura dintre casa unei familii obisnuite, un magazin de antichități și o parcare cam ponosită, ele sunt rezultatul minții unui piroman.

Echipa are un nou superior, după demisia lui Ceri Harwood, acesta părând cel mai bun de până acum, după coruptul Whittaker si oportunista Harwood. Însă Helen Grace nu este dispusă să devină prea apropiată de acesta. Charlie este avansată, lucrurile se așează frumos în echipă. Pentru fanii seriei Helen Grace toate aceste personaje sunt familiare, le urmărim viețile de vreo 3-4 ani deja.

Întreaga echipă lucrează contra cronometru pentru a aduna cât mai multe dovezi din cele trei locuri incendiate, mai ales că nu există prea multe imagini de pe camerele de supraveghere și mulți oameni atrași de un asemenea spectacol macabru. Southamptonul nu duce lipsă de piromani cunoscuți poliției, dar unul care să pună la cale o asemenea grozăvie este ceva unic până în acel moment.

Doar că piromanul nu este dispus să îi lase să lucreze în liniște. În fiecare noapte alte trei incendii izbucnesc. Modus operandi este oarecum asemănător, dar numai cât să dea de înțeles poliției și publicului că au de-a face cu același infractor, dar victimele sunt atât de diferite încât nimeni nu reușește să își dea seama care este legătura dintre ei. Care este legătura dintre o familia unui mic întreprinzător, o femeie care își crește băiatul singură, din ajutorul social, bona unei familii înstărite și diferite locații incendiate fără a exista victime?

Este uimitor modul în care autorul reușește să ne introducă în mintea unui piroman și poți înțelege ce îi atarge, ce urmăresc, diferite metode pe care le folosesc. Din nou, pentru a patra oară consecutiv, avem relații de familie sub lupă, alte și alte modele de disfuncționalități.

De data aceasta am observat o schimbare subtilă a stilului în care este scrisă. Cercetând mai bine cartea, mi-am dat seama că, de fapt, traducerea a făcut diferența. Mi-a plăcut mult mai mult modul în care a fost tradusă această carte și sper ca Monica Șerban să fie cea care traduce și următoarele două cărți ce au apărut din această serie.

Cartea a apărut în 2017 la Editura Trei și poate fi comandată de pe Elefant la reducere și de pe Libris cu transport gratuit.