Nopți la Monaco – Natasa Alina Culea [recenzie]

După cum scriam pe facebook, m-am gândit să dedic aceste ultime două luni ale acestui an autorilor români contemporani (dacă aveți recomandări, le aștept cu nerăbdare în secțiunea de comentarii a postării). Deja sunt foarte fericită de această intenție, căci am citit o carte minunată, care mi-a lăsat zâmbetul pe buze și o plăcere în suflet. Am văzut pe Fb un hashtag interesant, pe care intenționez să îl folosesc și eu, de fiecare dată când este vorba de autorii români #citesteromaneste .

Nopți la Monaco, de Natașa Alina Culea, este exact ceea ce aștept eu de la un autor român. O poveste (originală sau clasică) bine închegată, bine povestită, dar să simt românismul în ea, acel stil savuros de a povesti, acele personaje geniale, familiare, dar de care nu te vei putea niciodată plictisi, căci fac parte din noi, din ADN-ul nostru.

Povestea în sine, cu niste personaje gen Kate sau Jenny, povestită de parcă m-as uita la un episod de telenovelă hispanică, nu ar avea nimic atât de extrardinar, o fată plecată de jos și se ridică prin forțe proprii. Dar povestea nu este a unei Kate, este a Nicoletei Dragomirescu, din Văleni, Prahova. Și Nicoleta este cât se poate de româncă, inteligentă, ironică, cu replica mereu pregătită, care analizează fin tot ce o înconjoară. Și unde mai pui că e frumoasă de pică, fără ca măcar să își dea seama ce efect are asupra celor din jur. Și fiind vorba de Nicoleta, povestea care este clasică în 5 cuvinte, devine una originală, căci drumul până la succes este sinuos, dar foarte interesant, nu are nimic plictisitor sau clișeic.

Stilul în care este scrisă această carte face tot deliciul lecturii. Mi-a plăcut fiecare pagină în parte, am râs, m-am regăsit, m-am enervat (pe anumite comportamente ale personajelor, evident, nu pe carte), am trecut printr-o serie întreagă de emoții. De plâns nu am plâns, căci Nicoleta are un fel de a fi care nu inspiră milă, este puternică, iar atunci când se simte sleită de puteri recurge la autoironie sau la ambiție, pentru a răzbi.

Analiza relațiilor de familie a Dragomireștilor este atât de autentică încât simți că îi cunoști, îi vezi, îi simți, sigur la un moment dat te-ai intersectat cu ei. Felul în care autoarea a conturat personajele secundare mi s-a părut genial, căci le-a dat viață proprie, susținând veridicitatea acțiunii. În numai 250 de pagini autoarea a reușit să o prezinte pe Nicoleta, dar și să o înconjoare de personaje bine conturate, angrenate într-o lungă serie de evenimente și acțiuni.

Cu siguranță această autoare nu trebuie să vă lipsească din bibliotecă, indiferent de genul literar preferat, căci măcar primele 50 de pagini vă vor servi drept prilej de introspecție a relațiilor de familie, lecție de viață. Abia aștept să mai citesc și alte cărți ale autoarei, căci îmi voi continua obiceiul de a epuiza tot ce a scris un autor care mi-a plăcut atât de mult.

Cartea se găsește acum și pe Libris și transportul este gratuit prin curier dacă aveți o comandă mai mare de 30 de ron.