Și a fost seară, și a fost dimineață – Ken Follet [recenzie]

0
23

Anul 997, Anglia. Vikingii atacă cu brutalitate, ard sate și ucid. Anglia se pregătește să se despartă de Evul întunecat, dar drumul e lung și anevoios, mai ales pentru oamenii de rând. Iar destinele unui tânăr constructor de bărci, unei nobile normande, unui episcop corupt și a unui călugăr cu aspirații mărețe se întrepătrund așa cum numai Ken Follet își poate imagina.

Ken Follet a urcat vertiginos în topul autorilor mei preferați după ce am citit Căderea uriașilor. Așa cum îmi stă în fie, atunci când un autor îmi place, caut să îi citesc cât mai multe cărți. Imediat după Căderea uriașilor, pentru că îmi lipseau următoarele volume, am început seria Kingsbridge, care la vremea aceea avea trei volume: Vol. I – Stâlpii Pământului Vol. II – O lume fără sfârșit Vol III – Coloana de foc. Seria Kingsbridge începe în secolul al XII-lea și se termină, trei volume mai târziu, în secolul al XVII-lea, lăsând cititorul tulburat, revoltat, încântat și cam toate stările pe care o serie atât de lungă ți le poate trezi. Ken Follet crează un univers dens, plin de personaje interesante, complexe, într-o ficțiune istorică extrem de bine documentată, cu multe fire narative care ajung să se întâlnească într-un final.

Una din capcanele seriilor este că la un moment dat să te cam saturi de ele când autorul nu vine cu ceva cu adevărat nou. Având în vedere că autorul a scris la fiecare roman între 700 și aproape 1000 de pagini, îți poți imagina cu ușurință că vei ajunge să îți dorești și altceva. Chiar dacă fiecare serie aduce un set nou de personaje, acțiunea sărind câte două secole de la un volum la altul, avem în esență oameni ai bisericii extrem de corupți, avem unii călugări care se luptă cu morile de vânt și corupția superiorilor, avem un constructor, avem victime și agresori. Pentru mine apropierea de prezent a scăzut atracția față de cărți. De aceea, bucuria a fost și mai mare atunci când am aflat că al patrulea volum al seriei reprezintă un prolog al seriei, autorul alegând să se întoarcă în trecut, la formarea Kingsbridge.

Și a fost seară, și a fost dimineață începe cu o scenă brutală și dramatică. Vikingii atacă orașul lui Edgar, fiul cel mai inteligent al unui constructor de bărci, care plănuia să fugă cu iubita sa, Sunni. Însă tocmai în noaptea fugii lor vikingii atacă, ard case, ucid și jefuiesc, iar Edgar își pierde într-o singură noapte iubita, tatăl, atelierul în care tatăl lor și cei trei frați construiau bărci. Cei trei frați și mama lor trebuie să se mute în Dreng’s Ferry.

Unul dintre cele mai fascinante personaje ale romanului este Ragna, fiica nobilului Hubert din Cherbourg, din Normandia. Este curajoasă, inteligentă și mult înaintea vremurilor ei. Împarte dreptatea în ținuturile controlate de tatăl său, fiind numită Deborah, datorită dreptății sale. Își dorește o căsătorie din iubire, un soț cu care poate vorbi, poate împărți responsabilitățile, care îi oferă libertatea de a-și continua viața ca în casa tatălui ei. Când Wilwulf, conte de Shiring, vine la tatăl său pentru a negocia o alianță împotriva vikingilor, aceasta se îndrăgostește de el iremediabil.

Wynstan este episcopul de Shiring, personajul negativ absolut al romanului, reprezintă ce poate fi mai corupt în clerici, avar, crud, misogin, nedrept etc. Însă rolul său în viața tuturor celorlalte personaje este unul major și, ca cititor, ajungi să îl urăști visceral. Este fratele vitreg al lui Wilwulf, contele de Shiring și a lui Wigelm. Unul dintre talentele absolute ale lui Ken Follet este aceea de a crea personaje negative extrem de puternice, iar fiecare roman al lui are cel puțin un Wynstan, la care puterea și corupția se împletesc în cel mai urât mod.

Un ultim personaj remarcabil este Aldred, un călugăr cu ambiții, dar al cărui simț al dreptății îi aduce numai probleme. Nu poate asista pasiv la corupție și nedreptate, iar acest lucru nu îl va ajuta să își împlinească ambițiile, cel puțin pe termen scurt. Dar are un rol extrem de important în devenirea celorlalte personaje, fiind un sprijin pentru Edgar și un spin în coasta lui Wystan.

Romanul are patru fire narative principale, pentru fiecare personaj enumerat în parte, dar ele se întrepătrund și poți fi sigur că fiecare fir narativ va aduce ceva dramatic în poveste. La fel ca la precedentele romane din serie, autorul face salturi de la un fir narativ la altul, uneori lăsând luni întregi să treacă, dar uneori simți nevoia să aflii mai multe detalii despre o întâmplare, nu doar consecințele acesteia. Spre deosebire de romanele anterioare, acțiunea din Și a fost seară, și a fost dimineață se desfășoară pe o perioadă de doar 10 ani, mai puțin decât precedentele.

Lectura a fost fascinantă și se parcurge rapid. Ken Follet reconstruiește printr-o scriitură simplă, accesibilă, o civilizație, prin detalii privind structuri sociale, legi, obiceiuri și credințe, personaje din toate păturile sociale, amintind evenimente istorice reale, umplând goluri prin imaginație și sărind cu ușurință de la o întâmplare la alta. Violul, crima, incendierea, infanticidul sunt la ordinea zilei, brutalitatea dominând personajele negative, iar acestea nu sunt puține.

Romanul a apărut la Editura Rao, în colecția Rao Class, are 719 pagini și a fost tradus de Alex Marinescu. Poate fi cumpărat de pe Elefant, Libris și din librării.

Un video în care Ken Follet citește un pasaj din carte:

Trailerul video al cărții:

Leave a Reply